satisfactia in cuplu_rescrierea povestii parentale

Rescrierea povestii cuplului parental

In cautarea satisfactiei in cuplu La prima sesiune, Dalia pare destul de nelinistita. Se simte in

In cautarea satisfactiei in cuplu

La prima sesiune, Dalia pare destul de nelinistita. Se simte in glasul ei ca isi stapaneste cu greu emotiile. Imi spune ca ar vrea sa se cunoasca mai bine, pentru a avea o viata mai echilibrata. Are 30 de ani si a avut mai multe relatii ce au deceptionat-o, atat afectiv cat si sexual. Ultima relatie de cuplu a fost cea mai dureroasa – Paul, un barbat mai in varsta, cu propria afacere, egoist si ‘cam imatur emotional’.

Dupa ce si-a revenit din deceptia traita, Dalia a cautat satisfactia sexuala in multiple relatii pasagere. A obtinut orgasmul doar o data, intamplator, intr-o interactiune de o noapte. Avand in vedere experientele anterioare, in ultimul an a luat decizia de nu se mai implica in vreo interactiune sexuala. S-a dedicat insa interactiunilor emotionale cu barbati aflati in suferinta. A devenit un fel de ‘mama a ranitilor din dragoste’. Asta nu i-a oferit insa suficient echilibrul sufletesc. Ba mai mult, ultima interactiune, cu Marius, un barbat dezamagit emotional de sotie, a ranit-o din nou. Rana s-a produs dupa ce l-a vazut pe Marius sarutandu-si cu pasiune sotia. Era la doar o zi dupa ce Dalia petrecuse o noapte cu el, prima interactiune intima dupa un an de abstinenta. Azi Dalia pare ca si-a pierdut speranta de a gasi o intimitate satisfacatoare.

Identificarea cu unul dintre parinti, o baza pentru sexualitatea viitorului cuplu

Evaluarea povestii de viata a acestui caz m-a dus cu gandul la cateva elemente din psihanaliza freudiana. Pentru Freud, succesul in viata intima si satisfactia in cuplu se bazeaza pe o identificare cu parintele de acelasi sex si pe o depasire a temerilor sexuale, specifice barbatilor si femeilor.

Dalia spune ca de-a lungul timpului, nu s-a identificat nici cu tatal, nici cu mama. Mama era prea intruziva si prea rece emotional. Tatal era mereu in implicat in relatii pasagere, lipsind din viata Daliei si din cea de cuplu. Janine Chassequet-Smirgel, presedinta societatii de psihanaliza din Paris, confirma ca intr-un astfel de sistem familial, poate fi absenta identificarea cu vreunul dintre parinti.

Dalia respinge intruzivitatea mamei, doreste sa devina o femeie autonoma. In dorinta de a se detasa de felul de a fi al mamei, ajunge sa adopte o atitudine mai masculina si chiar sa se distanteze emotional de alte femei.

Asteptarile celorlati ca sursa a anxietatii sexuale

Dalia nu se identifica nici cu tatal ei, insa in ochii ei tatal detine puterea emotionala. O putere ce pare data de detasarea emotionala specific masculina. Dalia incearca sa preia acest gen de detasare emotionala, si ajunge sa idealizeze uneori barbatii ce o poseda. Insa atunci cand acestia o dezamagesc, nu ii blameza pe ei….cum nu-si blameaza nici propriul tata. Se simte ranita de actiunile lor, dar se autoinvinovateste pentru lipsa propriei capacitati de a se ridica la inaltimea asteptarilor partenerilor.

Dalia procedeaza la fel si in sexualitate. In timpul interactiunii intime are fie temerea ca penetrarea o va rani, fie, mai ales teama ca ea ‘nu corespunde’ din punct de vedere sexual. O anxietate si o vinovatie ce se autointretin intr-un cerc vicios.

Platosa emotionala nu se impaca bine cu relatia de cuplu

Jessica Benjamin, o cunoscuta psihanalista newyorkeza, sustine ca in astfel de cazuri, la originea situatiei sta cautarea unui partener ideal, a unui « erou sadic ». Acesta este presupus a fi singurul ce ar putea sa scoata femeia din ‘amorteala emotionala’, singurul ce ar putea sa-i trezeasca cu adevarat dorinta si orgasmul. Aceste femei ar cauta subconstient fie barbati cu o neliniste emotionala extrema – similar celor pentru care Dalia e ‘mama ranitilor’ – fie barbati distanti, neimplicati emotional – cum a fost si ultima relatie mai lunga a Daliei.

In felul acesta Dalia pastreaza o ‘platosa emotionala’ ce o fereste teoretic de posibilitatea de a fi coplesita emotional sau surprinsa de emotii prea intense, similare celor ale mamei. Dalia incearca astfel sa rescrie povestea sistemului ei familial. Din pacate insa aceasta abordare poate sta atat in calea unei relatii de cuplu echilibrate, cat si a trairilor erotice proprii in timpul interactiunilor intime.

Din fericire exista posibilitatea de a iesi din acest cerc vicios. Asta pentru ca la baza lui sta de fapt dorinta de recunoastere si de a impartasi afectiunea cu un partener.

Pentru a schimba ceva in bine e insa nevoie sa-ti doresti cu adevarat asta. Daca iti doresti si tu un sprijin in drumul spre schimbare, nu ezita sa apelezi la sesiunile de psihosexologie.