Cum se produce erectia?
Principalele structuri ce asigura prezenta unui penis erect sunt cei doi corpi cavernosi. Corpii cavernosi (corpus cavernosum) au o structura asemanatoare unui burete (trabeculara) fiind strabatuti de fasii de tesut conjunctiv rigid si de mai multe artere (vezi figura cu sectiunea prin penis). In mod obisnuit venele din zona corpilor cavernosi (venele emisare) transporta sangele adus de arterele cavernoase mai departe iar penisul ramane flasc, nererect.
In momentul in care exista o stimulare sexuala (vizuala sau tactila) si creierul emite un semnal excitator spre centrii nervosi sexuali, se produce o dilatare a arterelor ce ‘hranesc’ corpii cavernosi cu sange cald iar penisul isi mareste semnificativ dimensiunile si devine ‘tumescent’, adica mai mare si mai cald.
E momentul ca venele din zona corpilor cavernosi sa se contracte si sa opreasca transportul sangelui mai departe. Sangele adus de arterele dilatate continua sa se acumuleze in corpii cavernosi si penisul devine tot mai dur. O potenta buna include atat ‘tumescenta’ cat si rigiditatea (duritatea) penisului.
Pentru a exista o erectie, o potenta corespunzatoare, pe langa prezenta vaselor si altor structuri peniene intacte, e necesar sa existe un bun echilibru intre sistemul nervos simpatic si cel parasimpatic, un bun echilibru intre substantele neurotransmitatoare de la nivel cerebral (in special dopamina, serotonina si oxitocina), un nivel hormonal corespunzator (testosteron, prolactina si hormoni tiroidieni) si un nivel adecvat al unor substante vasodilatatoare numite oxid nitric si 3cGMP (de la 3 cyclicGuanozinMonoPhosphate).
Medicamentele de genul Viagra actioneaza prin cresterea nivelului oxidului nitric si apoi a 3cGMP iar sesiunile de psihosexologie in special prin restabilirea echilibrului intre simpatic si parasimpatic
Chiar daca in aparenta nu pare asa, excitarea feminina are multe elemente in comun cu cea masculina.
In momentul in care totalitatea stimulilor sexuali excitatorii o depaseste pe cea a stimulilor sexuali inhibitori, si intimitatea emotionala face ca femeia sa fie suficient de receptiva la stimularea zonelor erogene (vezi si subiectul raspuns sexual si zone erogene), la nivel genital se produc o serie de evenimente de dilatare vasculara si o stimulare neuromusculara similara cu cea produsa la nivelul penisului.
Clitorisul devine ‘tumescent’ si se ‘umfla’ intr-un mod similar penisului deoarece si el are doua structuri asemanatoare corpilor cavernosi (vezi figura de mai jos) De fapt partea vizibila a clitorisului reprezinta doar o cincime din marimea totala a sa si nu reprezinta singurul element genital extern ce devine ‘tumescent’ in timpul excitarii feminine. Zona labiilor devine si ea congestionata, mai umflata si mai inchisa la culoare iar orificiul vaginal devine mai accesibil prin indepartarea labiilor. Nu doar organele genitale femine externe reactioneaza vascular ci si vaginul, ce se largeste si se lubrifiaza printr-un mecanism de transudatie (transportul apei din vase spre interiorul vaginului). La lubrifierea vaginului contribuie si secretia unor glande (Skene) ce produc un lichid asemanator lichidului spermatic.
E important de subliniat ca in timpul excitarii, la ambele sexe, se produce o accelerare a respiratiei si a ritmului inimii. Insa nu intotdeauna acestea reflecta o excitare sexuala. Nu rareori e posibil sa reflecte de fapt anxietatea, nelinistea persoanei.
Daca in cazul barbatilor anxietatea se poate manifesta prin pierderea erectiei sau prin probleme ce tin de ejaculare, la femei nu rareori se manifesta printr-o lubrifiere sau excitare insuficienta si durere in timpul contactului sexual (dispareunie) sau chiar prin contractia puternica a muschilor din zona vaginala (vaginism), ce nu permite penetrarea. Interventiile de psihoterapie sexuala urmaresc identificarea si inlaturarea cauzelor acestor probleme de excitare, pentru redobandirea placerii.
La fel cum problemele ce tin de erectie cresc ca si frecventa odata cu inaintarea in varsta si problemele ce tin de excitarea feminina sporesc odata cu apropierea de menopauza. La ambele sexe insa, pe langa obstacolele biologice specifice anilor pot sa apara multe obstacole sexuale ce tin fie de diverse anxietati asociate imaginii de sine sau modificarilor in relatia de cuplu. Sesiunile de psihosexologie sunt de folos si in aceste cazuri.