Orgasmul poate sa nu fie prezent, chiar in conditiile in care dorinta sexuala si starea de excitare genitala sunt corespunzatoare. Cu atat mai mult orgasmul e dificil de atins in cazul in care partenerul sau partenera prezinta o tulburare a dorintei sau excitarii sexuale sau atunci cand exista din start dureri in timpul actului sexual. Uneori chiar cautarea continua a marelui ‘O’ in timpul actului sexual, sta in calea gasirii satisfactiei sexuale.
Dupa cum am vazut (in sectiunea dedicata raspunsului sexual), crearea intimitatii pare a juca un rol esential in dinamica sexualitatii iar dezvoltarea unei bune comunicari sexuale intre parteneri poate fi invatata in timpul sesiunilor de psihosexologie, la fel ca alte forme de comunicare in cuplu. Restabilirea conexiunii sexuale poate fi facuta chiar si prin pasi mici insa e nevoie de o dorinta ferma a cuplului de a face acesti pasi.
Pe de alta parte, psihosexologia dispune de tehnici speciale pentru combaterea durerii sexuale (dispareuniei) sau a contractiei involuntare a musculaturii genitale (vaginismul), axate in special pe incurajarea femeii in explorarea propriului corp, pe restructurarea cognitiv-emotionala si mindfulness. Sunt si unele cazuri in care femeia poate utiliza durerea ca o scuza pentru evitarea activitatii sexuale, ca pedeapsa pentru un eveniment 'de neiertat’ al partenerului. In acele situatii doar discutiile centrate pe evenimentul cu pricina pot duce la rezolvarea durerii 'de natura sexuala’.
Abordarea tulburarilor de orgasm masculin, ce nu tin de ejacularea intarziata sau retrograda, dispune de mult mai putina experienta clinica, aceste cazuri fiind de altfel si mult mai rare. Personal consider ca in aceste cazuri e nevoie o abordare particularizata, multidisciplinara, specifica, pe termen mai lung.
Citeste si despre rolul personalitatii in orgasmul feminin