4 manevre ce blocheaza comunicarea intima (CASE)
Eric Berne spunea că, oamenii ce “îl aşteaptă pe Moş Crăciun” sau cei ce “aşteaptă Rigor Mortis (moartea)” au destul timp să joace câteva jocuri ce le blochează comunicarea intimă. Aceste manevre disfuncţionale nu sunt însă specifice doar sexualităţii. Fac parte şi din interacţiunile obişnuite, de zi cu zi. Stephen Karpman (un elev al lui E.Berne) oferă şi un nume celor mai importante 4 manevre de blocare ale comunicării intime (CASE). Manevrele de blocare pot fi 1) Condescendente 2) Abrupte 3) Secrete/ascunse şi 4) Evazive. Uneori, cele 4 manevre de blocare sunt de sine stătătoare, alteori e vorba de un mix.
Pentru a-ţi imagina despre ce e vorba, e util să te gândeşti la o persoană ce consideri că: ‘nu vrea să ia în considerare şi opinia ta, ideile tale’. Pentru a evalua dacă principalul obstacol în comunicare e mai ales la cealaltă persoană, întreabă-te în ce fel manevrele persoanei sunt:
- Condescendente: Te fac să crezi că opinia ta generează doar o pierdere a timpului său. Te fac să te inferior/inferioară sau enervant(a) prin încercările tale ca el/ea să considere viabil şi punctul tău de vedere.
- Abrupte: Persoana te întrerupe brusc. Îţi spune pe un ton supărat să te opreşti imediat din comunicare. Persoana încetează brusc să mai comunice, să mai răspundă la întrebări.
- Evazive: Persoana schimbă subiectul atunci când se ajunge în apropierea unor zone sensibile. Noul subiect poate fi o problemă din trecut sau o problemă din prezent, mai interesantă sau mai uşor de discutat. Problema principală devine secundară. Si ca de obicei discuţia nu generează vreo acţiune concretă.
- Secrete/Ascunse: E vorba de fapt de o variantă a manevrei evazive. Persoana evita să exprime ceea ce gândeşte sau simte cu adevărat. Face astfel foarte dificilă apropierea intimă sau schimbarea în bine a unei situaţii. Persoana refuza să-ţi ofere informațiile necesare pentru a depăşi problema sau refuză să se gândească la compromisuri.
Pasi de baza pentru depasirea blocajelor in comunicare
Pentru ca un obstacol să fie depăşit, sunt necesari 3 paşi elementari cu care ambele părţi să fie de acord: A) să fie de acord să aducă la suprafaţă problema în adevărata ei complexitate B) să discute deschis pe tema problemei, luând în considerare şi punctul de vedere al celeilalte părţi şi C) să caute împreună soluţii de a depăşi problema. Atunci când primii 3 paşi nu sunt realizaţi, sunt şanse mari să nu se schimbe ceva.
În intimitatea cuplului blocajele pot genera variate reacţii. Tendinţa de a invada/ de a forţa graniţele CASE: “Vorbește odată cu mine!”, “Spune odată ce-mi ascunzi?” pare o reacţie iniţială firească. Ea se poate însă transforma cu uşurinţă într-o cerinţă exagerată de noi şi noi dovezi de dragoste, ce nu sunt oferite în mod spontan. Karpman subliniază că persoana poate deveni Needy – are nevoia de a primi dovezi de dragoste din ce în ce mai mult. Devine chiar şi Speedy, dorind ‘acum şi aici’ dovezile acelea de dragoste. Alteori devine Feedy, oferind în exces dovezi de dragoste, pentru a primi măcar ceva înapoi. Sunt variante ce adeseori rămân fără succes în deblocarea situaţiei.
Niveluri emotionale ce pot sta la baza reducerii frecventei intalnirilor intime
Cuplul începe adeseori să-şi rărească tot mai mult frecventa întâlnirilor intime trecând de la întrebarea: De ce facem dragoste atât de rar? la De ce nu mai facem sex? Explicaţia poate fi găsită adeseori pe 3 niveluri emoţionale:
- a) nivelul fricii de a nu fi rănit(a) din nou
- b) nivelul dezgustului: Iniţial acesta e faţă de respingerea comunicării în intimitate, ce e interpretată într-un prim pas ca o respingere a atractivităţii personale. În pasul al doilea dezgustul poate fi proiectat asupra persoanei ce respinge comunicarea intimă.
- c) nivelul disperării (resemnate sau nu). Acesta e stadiul în care persoana are convingerea că nu o să mai primească ceea ce aşteaptă de la partener(a)
Cu toate acestea, atunci când cuplul are tăria să-şi pună întrebarea: Oare ce anume a condus la această schimbare în intimitatea noastră? si apelează la sprijinul unui psihosexolog, pot exista schimbări în bine. Împreună pot fi explorate căile prin care teama fizică, durerea şi teamă psihică pot fi transformate într-o senzaţie de încredere, de siguranţă, de descărcare emoţională. Împreună pot fi evaluate rădăcinile dezgustului, ce adeseori pot avea baza într-o imagine corporală deficitara sau într-o infidelitate nevindecată corespunzător. Alături de psihosexolog pot fi evaluate şi motivele lipsei de speranţă pentru o intimitate mai bună. Aceste motive pot sta uneori în faptul că anumite subiecte mai delicate nu au fost discutate vreodată sau discutate doar la modul foarte superficial. Şi, deloc în ultimul rând, pot fi schimbate in bine cele 4 blocaje (CASE) ce pot sta la baza deficientelor de comunicare în intimitate.