Demisexualitatea – clarificari necesare

Demisexualitatea e un subiect despre care am fost rugat recent să-mi exprim o opinie în

Demisexualitatea e un subiect despre care am fost rugat recent să-mi exprim o opinie în calitate de psihosexolog. Întrebările de mai jos (cu italice) aparţin unei jurnaliste ale unei cunoscute publicaţii internaţionale, ce publică informaţii în 30 de ţări. Din păcate nu e prima dată când am constatat că articolele din respectiva publicaţie au fost părtinitoare (puteţi citi aici de ce am considerat asta în trecut).

Deşi am sperat că de această dată publicaţia să aibă o abordare mai obiectivă, din răspunsurile mele despre demisexualitate au fost extrase doar anumite frânturi  Cum răspunsurile alese confirmau doar o opinie preconcepută a jurnalistei, cred că sunt utile anumite clarificări, care să ofere o imagine completă, nu doar să manipuleze informaţia într-un sens.

Cum se manifestă demisexualitatea?

Pentru a afla ce se înţelege prin demisexualitate cred că e important să pornim de la o scară introdusă de cel ce a deschis drumul în psihosexologie, Alfred Kinsey. În 1947 Kinsey înființa în SUA „Institutul de Cercetare a Sexualității” iar un an mai târziu publica o carte în care introducea scara de evaluare H-H (Heterosexualitate-Homosexualitate).

Scara era bazată pe un concept ce a produs valuri de la bun început, acela că “lumea nu e împărţită doar în ovine şi caprine”. Cunoscuta remarcă a lui Kinsey se baza pe experienţa sa iniţială ca profesor de biologie-zoologie la Universitatea Indiana, studiind abia mai apoi sociologia comportamentului sexual uman. Scara Kinsey H-H a fost prima scară științifică care a sugerat că atracția sexuală e un continuum și nu include doar orientări heterosexuale sau homosexuale.

Scara Kinsey H-H (Heterosexualitate-Homosexualitate), subliniază că orientarea sexuală nu e atât o chestiune determinată de personalitatea iniţială, cât un rezultat al frecvenţei şi importanţei actelor sexuale ce sunt realizate către o orientare sexuală sau alta.

Foarte simplificat, scara H-H include opt categorii de orientare sexuală umană (vezi mai jos) În scara Kinsey H-H, pur și simplu vă atribuiți categoria care vă definește cel mai bine.

  1. Comportament sau atracție exclusiv heterosexuală (pentru persoane de sex opus)
  2. Predominant heterosexuală, dar ușor înclinata către atracţia homosexuală
  3. Predominant heterosexuală, dar mai mult decât ușor atrasă de același sex
  4. La fel de atrasă heterosexual și homosexual
  5. Predominant homosexuală, dar mai mult decât ușor înclinata atrasă de sexual opus
  6. Predominant homosexuală, dar ușor înclinat către atracţia heterosexuală
  7. Comportament sau atracție exclusiv homosexuală (pentru persoane de același sex)

X:    Fără contacte socio-sexuale sau reacții comportamentale sexuale – persoane asexuale

Demisexualitatea ar fi înrudita într-un fel cu această ultimă categorie.

Şi cum e diferită demisexualitatea de asexualitate?

Scara Kinsey H-H are multe limitări şi evident că nu surprinde pe deplin complexitatea și nuanțele atracției şi comportamentului sexual. De exemplu azi există persoane ce se identifică ca fiind pansexuali sau demisexuali și chiar având alte orientări sexuale.

Scara Kinsey H-H e limitată de exemplu prin faptul că tratează împreună atracţia sexuală şi comportamentul sexual. De exemplu, o persoană ar putea fi atrasă de ambele sexe dar să se angajeze în comportamente sexuale doar cu un sex.

În plus scara H-H nu ține cont de identitatea sexuală sau de categoría sexuală pe care o foloseşte o persoană pentru a-şi defini orientarea sexuală. De exemplu, persoana din exemplul de mai sus se poate referi la el/ea însuși drept heterosexual(ă), chiar dacă experimentează în mod evident o oarecare atracție homosexuală.

Utilizarea termenului de demisexualitate a pornit de la constatarea că în ultima categorie din scara Kinsey, cea de asexualitate, exista persoane ce se angajează de fapt în interacţiuni sexuale însă o fac doar după ce se simt cu adevărat conectaţi emoţional cu un partener.

Cum arată viaţa sexuală pentru o persoană demi?

Persoanele demisexuale nu se bucura de aventurile de o noapte sau de întâlnirile ocazionale. Nu se îndrăgostesc la prima vedere şi nu simt vreo conexiune sexuală cu persoane străine. Nu înţeleg cum poate cineva să fie atras fizic de o persoană până nu o cunosc bine. Le place să o ia mult mai încet în stabilirea unei conexiuni emoţionale, pentru că nu simt atracţie sexuală până când nu exista o legătură emoţională solidă.

Consideraţi ca demisexualitatea este o afecţiune patologică sau o adevărată orientare sexuală?

Spre deosebire de alte identități sexuale demisexualitatea nu e corelată cu tipul atracţiei sexuale faţă de un anumit sex, ci mai degrabă cu factorul timp şi cu abilitatea de a stabili o conexiune emoţională. Demisexualitatea nu e o afecţiune patologică.

Care consideraţi că sunt impedimentele pe care le întâlneşte un demisexual în societatea de astăzi?

Probabil că principalul impediment e faptul că astăzi lumea se aşteaptă să se ajungă mult mai rapid la o interacţiune sexuală iar în cazul în care ea se lăsă aşteptată prea mult, relaţia de cuplu se poate rupe.

În acest sens, ce poate fi util în cazul unei persoane ce apreciază că ar putea fi în zona demisexualitatii e să înveţe cât mai bine cum să stabilească o conexiune emoţională cu cei din jur, pentru a profita cât mai curând şi de beneficiile unei vieţi sexuale active.

În ultimii ani, s-a făcut un număr considerabil de studii asupra acestui fenomen, ce au concluzionat ca numarul persoanelor care se identifica ca fiind demisexuali e în creştere. Care credeţi că sunt motivele?

Studiile semnificative în privinţa demisexualitatii sunt totuşi foarte rare. Atât în psihosexologie cât şi în alte ramuri ale psihologiei e foarte important să diferenţiem între dovezile publicate şi revizuite şi unele sondaje de opinie care nu se bazează pe principiile cercetării ştiinţifice obiective. Sunt încă foarte multe lucruri neclare în privinţa demisexualitatii. De exemplu nu e evaluata corelarea ei cu nivelul testosteronului sau al plăcerii resimţite de aceste persoane. După cum nu cred că există nici vreun studiu care să arate evident că există o creştere a numărului persoanelor ce se identifică ca fiind demisexuale.

Cu toate că termenul demisexualitate este destul de răspândit şi recunoscut ca orientare sexuală, la noi rămâne necunoscut De ce credeţi că se întâmpla acest lucru?

La noi în ţară din păcate sunt puţin cunoscute chiar elemente de psihosexologie mult mai clar definite decât cel de tine de demisexualitate. Motivul e educaţia sexuală şi psihosexuală deficitară. Sper ca în viitorul apropiat să se schimbe în bine acest aspect la nivel naţional. Până atunci îndemn părinţii să îndrume adolescenţii către un psihosexolog dacă se simt depăşiţi în clarificarea aspectelor ce ţin de viaţa sexuală.