După ce te-ai fript sufli şi-n iaurt?
Îţi e teamă de respingere? Consideri că eşti foarte sensibil(ă) la refuzuri? Teama exagerată de a nu fi respins(ă) te face să eviţi diverse situaţii…iar mai apoi îţi pare rău? Sau teama de a fi abandonat(ă) te face să intri greu într-o nouă relaţie? Cum reacţionezi dacă inviţi o persoană de care îţi place (la un film-teatru-cina-etc) şi eşti tratat(ă) cu un refuz? Sau mai rău, dacă, în loc de a te refuza, persoana îţi arată compasiune în privinţa singurătăţii tale….sau chiar face o glumă ‘nesărată’?
Pentru multe persoane teama de respingere, teama de abandon pândeşte după orice colţ. Cei ce se tem de respingeri se aşteaptă de la bun început să fie respinşi. În plus reacţionează intens la cele mai mici semnale de respingere, adevărate sau mai putin adevărate, fără a filtra suficient la nivel raţional consecinţele reacţiei lor. Acest tip de reacţie are evident la baza efectul nefast al unor experienţe trecute. Are la bază principiul că ‘după ce te-ai fript (cu alte relaţii ‘dureroase’) sufli şi-n iaurt’.
După o relaţie ‘toxică’, ‘dureroasă’, e important să fii mai precaut(ă) în modul în care evaluezi o nou relaţie. Însă teama de respingere poate genera o tendinţă exagerată de a-i blama pe alţii, poate determina atitudini ostile excesive sau o diminuare a interacţiunilor sociale sau în cuplu.
În relaţia de cuplu e util să păstrezi o doză de vulnerabilitate
Persoanele cu o teamă de abandon sau de respingere sunt uneori mult prea alerte la semnalele ce ar putea confirma că experienţa traumatică anterioară s-ar putea repeta. Ca atare adesea evită a face paşi înainte pe terenul relaţiilor de cuplu, decât dacă e 100% sigur. Chiar şi atunci sunt într-o permanenta căutare de indicii de respingere…iar asta în loc să întărească noile relaţii de cuplu le fragilizează.
Din păcate aceasta ‘hiperprotecţie’ nu ajută la clădirea unei fundaţii solide în cuplu. În relaţia de cuplu e important să păstrezi o doză de vulnerabilitate. Această vulnerabilitate e o dovadă de încredere în partenerul de cuplu. Iar încrederea e fundaţia relaţiei de cuplu.
Mai puţin control cognitiv la cei cu teamă de respingere
Refuzurile şi respingerile sunt neplăcute pentru fiecare dintre noi. Un studiu imagistic a demonstrat asta deja în urmă cu un deceniu. Aceeasi cercetare a mai arătat însă că mai important e felul în care reacţionăm cognitiv, raţional, la respingere. Persoanele cu o sensibilitate sporită la respingeri au avut o activitate psihică diminuată în zona structurilor cerebrale prefrontale, cele ce temperează reacţia la suferinţă şi stress.
Acest tip de reacţie nu este însă una ce e clădită într-un bloc de marmură şi nu mai poate fi schimbată. Această afirmaţie e susţinută de un alt studiu, ce a arătat că sensibilitatea diminuată a ‘zonei cerebrale de control cognitiv’ acestor persoane e o reacţie specifică la imaginile ce arată o interacţiune de respingere şi nu şi la imaginile ce arată expresii ale furiei sau dezgustului.
Mai puţină retragere şi defensivitate pot ajuta
Publicul larg asociază teamă de respingere cu anxietatea socială. Însă teamă de respingere sau de abandon e mult mai mult decât atât. Poate influenţa din păcate foarte multe aspecte ale vieţii. De exemplu poate influenţa felul în care persoana se raportează la propria imagine corporală sau felul în care persoana percepe sexualitatea.
Atunci când gândurile puţin funcţionale îţi spun mereu că o să fii respins(a) ai tendinţa de a nu-ţi exprima propriile opinii, chiar dacă sunt contrare. Ai tendinţa de a accepta ceea ce nu accepţi de fapt iar asta poate dăuna relaţiei de cuplu. Ai poate tendinţa de a interpreta o atitudine mai distantă, mai rece a partenerului său a altor persoane cu care comunici că fiind un mesaj evident de respingere. Ca urmare fie te retragi din comunicare, fie reacţionezi exagerat de defensiv sau chiar te refugiezi în braţele unor substanţe nocive. Află aici mai multe despre tacticile nepotrivite generate de teama de abandon
Mai puţină defensivitate şi închidere a porţilor comunicaţionale poate fi de folos în aceste cazuri. Poţi ajunge la ea dacă înveţi să clarifici dacă într-adevăr reacţia mai rece şi distanţă a partenerului de cuplu (sau de conversaţie) ţine de tine sau ţine de altcineva sau de altceva.
Cum ieşi din cercul vicios al respingerilor?
Persoanele ce au sensibilitate sporită la respingere întreţin de fapt un cerc vicios atunci când se distanţează de persoanele ce îi refuza sau par că îi resping, Prin atitudinea lor atrag chiar ceea ce nu-şi doresc. Existenţa acestui cerc vicios, ce duce la deteriorarea relaţiei de cuplu, e chiar un aspect demonstrat ştiinţific. În unele situaţii poate explica şi cazurile de violenţă în cuplu – agresivitatea masculină în relaţiile romantice fiind corelată cu sensibilitatea crescută la respingere
Vestea bună e că, dacă vrei cu adevărat, poţi învăţa cum să-ţi antrenezi reacţiile pentru a ieşi din cercul vicios al respingerii sau cum să păstrezi o doză de vulnerabilitate utilă in cuplu. Terapia dialectic comportamentală (Dialectical Behavioral Therapy DBT) îţi oferă un sprijin în acest sens. DBT e o terapie ce urmăreşte îmbunătăţire creşterea abilitaţilor de reglare emoțională în crize, creşterea toleranței la suferința şi dobândirea unor atitudini moderate / echilibrate ce vor creşte eficacitatea în relațiile interpersonale sau în cuplu.